La Bagdad, serviciile secrete se calca pe picioare
Lilia Traci
Intr-un cartier al nomenclaturii din Bagdad, fortele aliate au gasit o parte din
arhiva regimului Saddam Hussein. Desi vor trece multe luni pana cand documentele
vor fi sortate si analizate, unele au ajuns deja in paginile presei britanice.
Ele dezvaluie relatiile stranse dintre serviciile secrete ruse si cele irakiene.
Anterior, ziare moscovite informasera ca agentii Serviciului Extern de
Informatii rus (SVR) au avut acces primii la arhive si chiar au scos din Bagdad
documentele cele mai interesante, care au ajuns in Rusia via Damasc. Ei au
castigat astfel pariul cu agentii serviciilor secrete americane, franceze si
britanice, care se straduiau de cateva luni sa si le adjudece. Desi nici acestia
n-au ramas cu mana goala.
Antena rusa a serviciilor secrete irakiene O formatiune de puscasi marini americani a dat peste o parte a arhivei
regimului Saddam Hussein absolut din intamplare, luand-o inaintea agentilor CIA
care incercau de cateva luni s-o gaseasca. Scotocind casa cu casa intr-un
cartier rezidential in cautarea lunetistilor irakieni, soldatii SUA au
descoperit intr-un bloc mii de casete cu microfilme si sute de dosare cu
documente, dispuse in patru seifuri mari, cu incuietori sofisticate. La fata
locului au sosit rapid reprezentanti ai serviciului de contraspionaj al armatei,
care au luat in primire captura si au continuat cercetarile. Foarte curand, intr-un
bloc alaturat, au descoperit o incapere in care sute de dosare cu acte oficiale
erau aliniate pe cateva rafturi. Documentele vizau persoane indezirabile
defunctului regim, unele fiind intocmite destul de recent, altele datand din
anii 50. Tot acolo, langa trei aparate de distrus documente, mai multi saci din
plastic cu hartii tocate dovedeau ca irakienii au renuntat sa mai distruga din
cauza evenimentelor.
Aceasta a fost a doua importanta captura facuta de aliati, dupa cea de la sediul
Serviciului irakian de informatii Mukhabarat. Acolo s-au gasit, intre altele,
certificatele unor agenti irakieni care absolvisera cursurile organizate de
Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) la Moscova. Presa britanica a citat
documentele si a acuzat Rusia ca a furnizat informatii secrete irakienilor in
dauna coalitiei antiteroriste. Sunday Telegraph, de pilda, sustinea ca intre
serviciile secrete rus si irakian schimbul de informatii a continuat inclusiv in
primele zile ale razboiului. Probe gasite la sediul Mukhabarat atestau faptul ca
rusii au pus la dispozitia partenerilor irakieni serviciile unor asasini platiti
din Occident. Copia unui acord bilateral se referea la facilitatile acordate
reciproc in obtinerea vizelor in diverse tari pentru agenti rusi si irakieni.
Totodata, un document datat 27 ianuarie 2000 releva ca Moscova informa cu
regularitate Bagdadul asupra furnizarilor sale de armament in tari ostile
Irakului, precum Kuwait, Iran si Israel. Astfel, in anul 1999, Siria a cumparat
din Rusia doua loturi de rachete in valoare de 65 milioane de dolari si,
respectiv, 73 milioane de dolari; Egiptul a achizitionat rachete antiaeriene,
iar Kuwaitul si-a exprimat dorinta sa cumpere armament rusesc in valoare de un
miliard de dolari. In alt document, un agent irakian raporteaza primirea de la
un coleg rus a stenogramei discutiilor purtate la 15 februarie 2002 intre Tony
Blair si Silvio Berlusconi, cu privire la viitoarea operatiune militara in Irak.
Ziarul mai invoca si un document datat 12 martie 2002, in care un functionar rus
avertizeaza Bagdadul in legatura cu necesitatea cooperarii cu inspectorii ONU in
dezarmare: â?zIn cazul in care Bagdadul nu va indeplini rezolutia ONU, SUA vor
avea motiv pentru distrugerea oricarui armament nuclear irakianâ?o. Concluzia
trasa de Sunday Telegraph era ca Rusia stia de existenta armelor de distrugere
in masa ale Bagdadului, dar nu a vrut sa deconspire secretele unui regim care o
favoriza. Institutiile guvernamentale, atat americane, cat si cele rusesti, au
evitat sa ia o pozitie oficiala fata de aceste dezvaluiri, multumindu-se sa
declare ca este nevoie de timp pentru o evaluare corecta a continutului
documentelor.
Intamplator sau nu, relatarile presei britanice au coincis cu propunerea facuta
de SUA Rusiei, Germaniei si Frantei - asa-numita â?zcoalitie a paciiâ?o - de a
sterge datoriile contractate de Bagdad fata de aceste tari, atragandu-se atentia
ca datoria Moscovei, estimata intre 8 si 12 miliarde de dolari, a rezultat
practic din furnizarile sale de arme. â?zCineva impusca, distruge, iar altii
trebuie sa plateasca aceasta distractieâ?o, a comentat laconic presedintele rus
Vladimir Putin, fara sa respinga insa net ideea. Rusia ar fi dispusa sa dea curs
propunerii SUA daca s-ar anula datoriile fostei URSS fata de Occident, a lasat
sa se inteleaga Moscova.
Qusai, favoritul lui Primakov Relatiile dintre serviciile secrete ruse si irakiene au o istorie
indelungata, Bagdadul beneficiind intotdeaua de regim preferential din partea
Moscovei. La dezvoltarea lor a contribuit principalul expert al Kremlinului
pentru Orientul Mijlociu, Evgheni Primakov. Cea mai infloritoare perioada a
acestor contacte dateaza din anii 1991-1996, cand Primakov a detinut conducerea
Serviciului Extern de Informatii (SVR), fost Directia principala 1 a KGB. El ii
cunoscuse personal pe unii lideri irakieni, ca de pilda pe vicepremierul Tarek
Aziz si pe Saddam Hussein insusi, in anii 60, cand scria din Irak sub acoperirea
de corespondent al organului PCUS, Pravda. Prin ziaristul Seymour Hersh, in New
Yorker, CIA l-a acuzat pe Primakov ca ar fi favorizat, in anul 1997, transferul
unor materiale necesare Irakului pentru armamentul nuclear. Pentru aceasta,
Primakov ar fi fost gratificat cu 800 000 de dolari. Informatia a fost
dezmintita oficial de Rusia si a ramas necomentata de Casa Alba. John Pyke, de
la Federatia oamenilor de stiinta americani, aprecia ca, â?zluand in considerare
ca Primakov nu este un novice in arta spionajului, este greu de crezut ca el s-ar
fi compromis pentru o suma atat de micaâ?o.
Cu putin timp inainte de inceperea ostilitatilor, Primakov - in prezent
presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Rusiei - a efectuat ultima vizita
- neoficiala - la Bagdad. Date fiind relatiile sale speciale cu administratia de
la Bagdad, el primise ordin de la presedintele Putin sa-i prezinte lui Saddam
Hussein un plan de pace, discutat anterior cu oficiali de la Washington.
Kremlinul facea astfel un gest disperat pentru a-si salva interesele in regiune.
Liderul irakian isi stabilise deja cartierul general intr-un buncar, relata
Izvestia.
Potrivit planului propus, liderul irakian urma sa se â?zcaiascaâ?o in public
pentru ororile comise de regimul sau, sa recunoasca detinerea de arme
neconventionale, sa le predea inspectorilor ONU in dezarmare si sa demisioneze.
Moscova spera sa evite astfel razboiul si ocuparea Irakului pe termen lung de
catre SUA. Ratiunea era simpla: schimbarea lui Saddam devenise previzibila si,
pentru a mentine situatia sub control, trebuia urgentata. Dictatorul irakian nu
mai era tanar si trebuia sa se gandeasca la un succesor. â?zDe ce nu s-ar
retrage Saddam in favoarea fiului sau mai mic, Qusai?â?o, i s-a propus.
Preluarea puterii de catre un membru al familiei Hussein ar fi displacut Casei
Albe, astfel incat Primakov recomanda organizarea unor alegeri â?zdemocraticeâ?o.
Evident, controlul asupra desfasurarii lor revenea organelor de stat, aflate sub
dominatia partidului de guvernamant Baas. Pentru ca jocul sa para real si sa nu
fie contestat, candidatul Baas urma sa obtina doar 70-75 la suta din sufragii.
Inainte de alegeri - conform aceluiasi proiect - Bagdadul trebuia sa recunoasca
autonomia zonei kurde din nordul Irakului, asigurandu-si astfel sprijinul
liderilor locali. La alegeri urmau sa participe Partidul Democratic din
Kurdistan si Uniunea Patriotica din Kurdistan. In opinia lui Primakov, liderii
celor doua formatiuni, Masud Barzani si Jalal Talabani, ar fi acceptat o
asemenea propunere pentru ca, in cazul unui razboi, ideea formarii Kurdistanului
de Sud ar avea mai mult de pierdut decat de castigat. Totodata, urmau sa fie
contactati si lideri siiti dispusi sa colaboreze cu regimul baasist. Postul de
premier urma sa-l ocupe o persoana necompromisa de excesele regimului.
Presedintele irakian ar fi avut niste prerogative simbolice initial, ele urmand
a fi luate in discutie dupa retragerea din zona a fortelor coalitiei
americano-britanice. Moscova spera ca, dupa ridicarea sanctiunilor impotriva
Bagdadului, sa participe cu drepturi egale cu SUA la impartirea tortului
petrolier irakian.
Liderul irakian a ascultat atent planul expus de Primakov, dar - potrivit
serviciilor secrete iordaniene - l-a intrebat cum au reactionat la aceste
propuneri Dick Cheney, Donald Rumsfeld si Condolleeza Rice. Auzind raspunsul -
favorabil, dar ambiguu - Saddam a cerut termen sa se mai gindeasca. Dar n-a mai
avut timp. Armada americano-britanica nu venise doar pentru o calatorie de
placere in Golf.
In schimb, presa araba afirma ca Saddam ar fi respins din capul locului
propunerile lui Primakov, apreciind ca Rusia si-a pierdut pozitia de odinioara
si este prea slaba in fata SUA. â?zEste prea tarziu pentru paceâ?o, ar fi spus
Saddam, batandu-l prieteneste pe umar pe consilierul lui Putin in problemele
Orientului Mijlociu. Insa contactele dintre serviciile secrete irakiene si cele
rusesti au continuat, relateaza presa moscovita.
Razboi informational la Bagdad Desi prevazuse declansarea ostilitatilor, Moscova nu intentiona sa-si
evacueze ambasada din Bagdad. Washingtonul a avertizat-o insistent (si insinuant)
asupra pericolului la care se vor expune diplomatii rusi in cursul atacurilor
aeriene, iar amintirea bombardarii ambasadei chineze din Belgrad de catre
avioane NATO in razboiul din Iugoslavia putea da de gandit scepticilor.
Ambasadorul SUA la Moscova, Alexander Wershbow, a exprimat si el temeri pentru
viata diplomatilor rusi, dar autoritatile ruse le-au estimat drept amenintare si
somatie de a elibera terenul. De fapt, MAE rus isi evacuase din timp diplomatii
â?zciviliâ?o. In Bagdad ramasesera doar diplomatii cu misiuni speciale, membrii
rezidenturii SVR si GRU, iar activitatea ambasadei continua intr-un calm relativ.
Situatia s-a schimbat subit dupa declansarea razboiului - relateaza Kommersant
-, cand secretarul de stat al SUA, Colin Powell, a telefonat la Moscova. El i-a
cerut ministrului rus de externe, Igor Ivanov, pe un ton categoric, sa-si
retraga diplomatii din capitala irakiana. Washingtonul considera ca are motive
serioase sa nu agreeze prezenta rusilor la Bagdad. Potrivit informatiilor
obtinute de Comandamentul din Qatar al aliatilor, specialisti din cadrul
ambasadei ruse acordau asistenta tehnica fortelor lui Saddam Hussein, intarziind
inaintarea trupelor americano-britanice. O instalatie de bruiaj, situata in
teritoriul misiunii diplomatice ruse, afecta precizia tirurilor americane cu
armament sofisticat, relateaza Kommersant. Mai exista suspiciunea ca la ambasada
erau interceptate convorbirile coalitiei americano-britanice, iar continutul lor
ajungea rapid la cunostinta comandantilor irakieni interesati.
Atac interlop cu viza CIA Retragerea in graba a diplomatilor rusi din Irak a fost prezentata colorat
de unele ziare. Prin interceptarea unor convorbiri telefonice, la ambasada s-a
aflat ca sediul ei urma sa fie atacat. Serviciile secrete occidentale banuiau ca
la ambasada rusa ar fi depozitate arhivele lui Saddam. Actele ei puteau
constitui un valoros mijloc de influenta asupra societatii irakiene postbelice.
De asemenea, se presupune ca numeroase documente contin aspecte sensibile ale
relatiilor regimului Saddam cu tari din â?zcoalitia paciiâ?o (Franta, Germania
si Rusia). Dar, din cauza pacatelor din trecut, nici tarile din alianta
antiirakiana (SUA si Marea Britanie) nu se simteau prea bine in fata
perspectivei unor dezvaluiri explozive daca arhiva ar fi incaput in maini
neprietene. Asadar, in Bagdad agenti ai diverselor servicii secrete se calcau pe
picioare, incercand sa afle primii unde sunt ascunse arhivele.
Pentru a-si verifica ipoteza, agenti americani ar fi platit unor membri ai lumii
interlope irakiene sa insceneze un jaf impotriva misiunii diplomatice ruse. In
invalmaseala creata, agentii sperau sa poata penetra sistemul de securitate si
sa caute - nestingheriti - arhivele. In haosul care va stapani Bagdadul dupa
caderea regimului Saddam Hussein, incursiunea pe teritoriul ambasadei din partea
unor hoti n-ar fi surprins pe nimeni. Asa avea sa se intample la misiunile
diplomatice ale Germaniei si Japoniei, de unde s-au furat pana si cablurile
electrice din pereti. Atacul a avut loc la 12 aprilie. Un grup de hoti inarmati
a navalit pe teritoriul ambasadei. â?zHotiiâ?o insa erau asteptati. Doua echipe
ale SVR sosisera din Rusia special pentru a intari dispozitivul de aparare al
ambasadei. Tentativa de â?zjafâ?o a esuat. Imediat dupa incident, ambasadorul
SUA la Moscova a asigurat Kremlinul ca serviciile speciale americane nu vor
incalca imunitatea nici unei ambasade din lume si, deci, nu vor patrunde ilegal
nici pe teritoriul ambasadei ruse in cautarea arhivelor lui Saddam. Surse din
cadrul serviciilor secrete ruse au sugerat ca oricum agentii americani nu ar mai
gasi mare lucru acolo. Probabil ca, intre timp, aflasera insa si ei aceasta.
Imunitate diplomatica salutata cu gloante Evacuarea ambasadei ruse nu a decurs fara incidente. La periferia Bagdadului,
convoiul - compus din opt vehicule, dintre care sase cu numere diplomatice - a
nimerit sub focul devastator al automatelor MI-16, aflate indeobste in dotarea
puscasilor marini americani. Doua taxiuri cu refugiati irakieni, care nimerisera
intimplator in zona fierbinte si depasisera coloana rusa, au fost lovite in plin.
N-a supravietuit nici un pasager. Rossiiskaia Gazeta a lasat sa se inteleaga ca
tinta fusese ambasadorul rus Vladimir Titorenko, deoarece se presupunea ca el
acoperea - cu imunitatea pe care i-o dadea functia - partea cea mai sensibila a
transportului. Din aceasta cauza, masina ambasadorului a fost cea mai afectata,
Titorenko a fost ranit usor, iar soferul sau a primit doua gloante in abdomen.
Nezavisimaia Gazeta insista ca, intr-adevar, in limuzina ambasadorului s-ar fi
aflat documentele cautate de americani. In opinia ziarului, atacul nu ar fi
vizat uciderea lui Titorenko, ci scoaterea din uz a masinii si oprirea coloanei.
Daca in masina se afla ceva pretios, bagajul ar fi fost scos imediat de acolo si
transportat in alt vehicul, iar avionul-spion de tip Predator, care urmarea
indeaproape convoiul rus, ar fi inregistrat orice miscare in acest sens. Planul
a esuat - dupa cum indica Utro -, pentru ca militarii irakieni au intervenit,
deschizand focul asupra trupelor speciale americane. Se presupune ca soldatii
lui Saddam au salvat astfel documentele secrete din mana americanilor, aducand
un ultim serviciu rusilor.
In incident, patru diplomati au fost raniti. Cei opt ziaristi aflati in coada
coloanei, dotati cu doua camere de filmare, n-au avut de suferit. Unul dintre ei,
corespondentul canalului de televiziune Rossia, Aleksandr Minakov, locotenent-colonel
in rezerva, a relatat ca s-a tras dintr-o coloana de blindate americane, dupa ce
convoiul depasise pozitiile irakiene, cu toate ca masina din fruntea coloanei
avea arborat drapelul Rusiei. Fortele SUA au negat implicarea in incident, iar
cele irakiene, de asemenea.
Dupa un popas de o noapte la Falluja, la 40 km de Bagdad, convoiul rus si-a
reluat deplasarea, dar a fost oprit de mai multe ori de patrule americane, care
au incercat sa-l perchezitioneze. De fiecare data, ambasadorul a invocat
imunitatea diplomatica, respingand energic toate tentativele. Cameramanii filmau
fiecare moment mai tensionat, descurajindu-i pe americani in declansarea unui
scandal diplomatic. Corespondentul Interfax a transmis telefonic redactiei din
Moscova ca diplomatii sunt impiedicati sa-si continue drumul. In cele din urma,
convoiul a ajuns la granita Irakului cu Siria, unde o delegatie speciala rusa a
preluat transportul.
Diplomatii rusi convenisera anterior cu fortele americane si cu cele irakiene sa
se deplaseze pe un anumit traseu. Dar nu l-au respectat. Acest detaliu i-a
â?zscapatâ?o ambasadorului rus cand, la un post de televiziune arab, a acuzat
trupele speciale americane ca au deschis focul cu premeditare asupra coloanei
diplomatice. In schimb, Roman Iudaev, alt angajat al ambasadei, a recunoscut ca
traseul fusese schimbat din ratiuni de securitate, dar s-a abtinut sa precizeze
din dispozitia cui. Declaratia sa - luata de un redactor de la Kommersant pe
aeroportul Ramenskoi de langa Moscova - confirma relatarile mai multor surse
potrivit carora convoiul rus a nimerit intr-un puternic schimb de focuri intre
trupele irakiene si fortele aliate. Kremlinul nu a sustinut afirmatiile
diplomatilor sai ca ar fi fost atacati de americani, dorind sa stinga incidentul.
Oficial, Moscova a declarat ca prefera sa nu comenteze fanteziile ziaristilor.
Observatorii nu exclud ca fortele americane sa fi deschis focul asupra coloanei
vazand ca rusii nu respecta traseul convenit.
Bagajul exploziv al ambasadorului Titorenko Aventurile convoiului diplomatic par sa indice prezenta unor obiecte de
interes deosebit pentru atacatori. Unele publicatii proguvernamentale ruse au
afirmat ca serviciile secrete americane ar fi provocat artificial evacuarea
diplomatilor pentru a-i obliga pe rusi sa-si scoata arhiva din adapostul
zidurilor ambasadei. Masini de cifrat sau mijloace speciale de interceptare
constituiau obiectul curiozitatii profesionale americane, sustine NBC Daily.Insa
la ambasada Rusiei din Irak mai ramasesera in post 12 persoane, ceea ce
contrazice ideea evacuarii totale a sediului si deci a aparaturii.
Intoarcerea ambasadorului Titorenko la Bagdad a provocat noi speculati, precum
cea potrivit careia in ambasada s-ar ascunde insusi Saddam Hussein sau alti
inalti demnitari ai defunctului regim. Alta versiune afirma ca in convoiul rus
ar fi fost transportat, pe ascuns, in Siria insusi Saddam Hussein. Ambele
variante sunt slab sustinute logic pentru a fi luate in seama.
Nezavisimaia Gazeta sugereaza ca, pe langa listele rezidenturii irakiene in
strainatate, convoiul rus transporta dosarele unor politicieni rusi care au
colaborat in secret cu administratia de la Bagdad si ale unor personalitati
irakiene. Pe baza acestor materiale, Kremlinul ar urma sa contacteze noile
autoritati irakiene sau sa exercite presiuni asupra unor politicieni rusi
incomozi, cum ar fi Vladimir Jirinovski, despre care presa de scandal de la
Moscova relata ca ar fi primit in dar de la Saddam unâ?¦ scaun de WC turnat din
aur.
Alta versiune sustine ca in coloana rusa s-ar fi aflat componente ale
armamentului american sofisticat sustrase, precum si informatii despre
tehnologia de lupta folosita de SUA in campania din Irak. Moscova a fost acuzata
ca ar fi livrat astfel de echipamente care cad sub incidenta embargoului impus
Irakului de ONU.
Casa Alba sustine ca Rusia a continuat, inclusiv in primele zile ale razboiului,
sa furnizeze echipamente de observare pe timp de noapte si sisteme de bruiaj GPS
care afecteaza mijloacele de dirijare prin laser ale proiectilelor aliatilor,
precum si sisteme antitanc Kornet.Washingtonul nu detine probe certe in acest
sens si spera ca le-ar putea gasi in arhiva lui Saddam. Sa fi continut
transportul tocmai dovezile respective?
Moscova a negat insa ca s-ar afla in posesia arhivelor lui Saddam Hussein, iar
unele publicatii ruse au relatat ca echipe ale SVR si GRU le cauta in continuare,
la concurenta cu CIA, DGSE francez si MI-6 britanic.
